MARELE MISTER DIN PĂDURE: în ciuda DEFRIȘĂRILOR SĂLBATICE, avem mai multe păduri decât acum 10 ani. EXCLUSIV

Vlăhița, Valea Bârgăului, Camenca și Gheorgheni – acestea sunt doar câteva dintre zonele unde pădurile au fost rase de pe fața pământului în urma defrișărilor masive, de cele mai multe ori ilegale. În primii 12 ani de la Revoluție, hoții de păduri au câștigat cel puțin 5 miliarde de euro, din datele oficiale obținute de gândul.

Chiar dacă s-a tăiat mai puțin decât în primii ani de haiducie în care s-au făcut averi colosale, defrișările au continuat și în ultimii ani: de pildă, anul trecut valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn din pădurile României ajungea la 5,7 milioane de euro (25,2 milioane de lei), potrivit cifrelor obținute de gândul din partea Ministerului Apelor, Pădurilor și Pisciculturii. Și acum SURPRIZA: România raportează, în statistici oficiale, mult mai multe păduri decât acum 10 ani. Contactat de gândul, noul ministru al Pădurilor, Lucia Varga, n-are un răspuns, dar are o mare mirare: „Am pus și eu această întrebare, pentru că pare o contradicție totală față de ce se întâmplă, de fapt, în realitate, pentru că dacă ne ducem în toată țara, din păcate, vedem foarte multe suprafețe despădurite”. Răspunsul este simplu: România și-a schimbat, prin lege, definiția pădurii care înseamnă acum și jnepenișurile, iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, „mocirlele-smârcuri”, „sărăturile cu cruste” sau „gropile de împrumut și depunerile sterile”.

Aflați, dintr-o investigație gândul, cum își vopsește România statisticile, pentru a da bine în rapoartele europene, cum se văd de la București zonele de pădure rase de diverși afaceriști români și străini, cine sunt marii căștigători din afacerea lemnului și unde se duc buștenii românești.

Calculele încep cu 5 miliarde. Furate

Bilanțul furturilor din pădure crește alarmant însă dacă luăm în calcul primii 12 ani de după Revoluție. În această perioadă, din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preț, de 70 de euro pe metru cub. Cifra este tot oficială și apare într-un Raport de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi.

Sumele obținute de pe urma furturilor au fost însă în realitate și mai mari, după cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Totodată, în ultimii 11 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir și la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de gândul. Cea mai mare cantitate de lemn, fie el brut sau prelucrat, a ajuns astfel în perioada 2002-2012 în Egipt, Turcia, Austria și Siria.

FOTO: Alexandru Hojda/Mediafax Foto

Realitatea din teren este însă contrazisă de datele oficiale care provin de la Institutul Național de Statistică (INS) și care ajung și la instituțiile europene. Acestea arată că pe parcursul ultimilor ani suprafața pădurilor românești a crescut. Potrivit celor mai recente statisitici oficiale, în 2011 suprafața pădurilor din România, de 6,36 milioane de hectare, era cu 123.000 de hectare mai mare decât cea din anul 2002.

Mai mult, conform datelor preliminare ale Inventarului Forestier Național care se prezintă ca fiind „principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere” din România și care este întocmit de către reprezentanții Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) pentru Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, suprafața pădurilor din țara noastră este chiar mai mare decât cea raportată de INS, ajungând la 6,73 milioane de hectare.

Explicația reprezentanților celor două instituții pentru datele furnizate este fie aceea că ei nu fac altceva decât să aplice, prin metodologiile utilizate în stângerea datelor, prevederile Codul Silvic, fie că diferențele provin din adaptarea metodologiilor utilizate la prevederile europene. Nimic însă despre cum au ajuns pădurile românești, în acte, să ocupe pe zi ce trece mai mult teren.

Contactată de gândul, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Lucia Varga, recunoaște că datele oficiale privind pădurile României, nu coincid cu realitatea din teren și susține că i-a întrebat, la rândul ei, pe cei care furnizează aceste informații cum s-a întâmplat ca în ultimii ani să avem, pe hârtie, mai multe păduri decât în trecut.

„Am pus și eu această întrebare pentru că pare o contradicție totală față de ce se întâmplă, de fapt, în realitate, pentru că dacă ne ducem în toată țara, din păcate, vedem foarte multe suprafețe despădurite”, a declarat pentru gândul Lucia Varga. „Explicația lor a fost că ei se referă la suprafața fondului forestier, adică a terenului încadrat ca teren forestier. De aici și cifrele care sunt în creștere față de realitatea din teren”, a mai continuat ministrul.

Click pentru a afla mai multe despre:

Soluția ministerului pentru elucidarea „misterul” pădurilor

Soluția sa pentru elucidarea „misterului” pădurilor românești este aceea ca până la finalul acestui an să se realizeze o inventariere a adevăratelor suprafețe de teren acoperite cu păduri. „Va fi o evaluare pe baza amenajamentelor silvice. Verificările se vor face de către cei care sunt în minister”, ne-a mai explicat Varga.

„Realitatea în teritoriu este că suprafața tăierilor ilegale ale pădurilor și despăduririlor necontrolate a crescut și atunci trebuie să avem o evaluare și asupra suprafeței pădurilor existente în mod real”, a mai continuat aceasta. Practic, pentru inventarierea pădurilor se vor verifica amenajamentele silvice, documente cu date tehnice și tăierile necorespunzătoare ale arborilor.

Cum „au crescut” pădurile, în ultimii ani, în statisticile oficiale

În perioada 2002 – 2011, suprafața fondului forestier a crescut cu 131.600 de hectare, ajungând de la 6,38 milioane de hectare la 6,51 milioane de hectare. Totodată, suprafața pădurilor a crescut cu 123.000 de hectare, de la 6,23 de milioane de hectare, în 2002, la 6,36 milioane de hectare, 10 ani mai târziu, conform datelor oficiale furnizate de INS.

Cele mai ridicate creșteri ale suprafețelor pădurilor, de 78.300 hectare, au fost înregistrate în regiunea de centru a României, care cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Al doilea loc în top la nivel național este ocupat de regiunea de vest a țării unde suprafața pădurilor a crescut cu 35.000 de hectare în perioada 2002 – 2011.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date INS)

Datele furnizate de INS și aliniate la standardele europene numără însă pădurile românești conform prevederilor Codului Silvic (legea nr.46/2008). Potrivit acestuia, iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, „mocirlele-smârcuri”, „sărăturile cu cruste” și „gropile de împrumut și depunerile sterile” sunt subdiviziuni ale fondului forestier.

De fiecare dată când este calculată suprafața totală a pădurilor, cea mai importantă componentă a fondului forestier, sunt luate în considerare și terenurile ocupate de jnepenișuri, de pășuni împădurite unde „proiecția coronamentului arborilor ocupă 40% din suprafața acoperită de vegetație forestieră, iar diferența de 60% reprezintă spațiile goale” și perdelele forestiere de protecție.

„Din fondul forestier fac parte și pâraiele și peștii care sunt în aceste râuri și pâraie care străbat fondul forestier. Terenurile sunt tot ale lui pentru a le curăța, pentru a le regulariza, pentru a întreține aceste ape de munte”, a declarat pentru gândul Olivian Nuțescu, expert în cadrul compartimentului statistic de silvicultură al INS.

„Nu au unde să le treacă probabil. Fondul funciar, care este de 21 de milioane de hectare, trebuie împărțit și el pe categorii”, ne-a mai explicat el.

Cum era legea înainte ca jnepenișurile să fie considerate pădure

Atât jnepenișurile, cât și perdelele forestiere de protecție, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluție (legea 26/1996) ca făcând parte din „vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național”, lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic aflat, în prezent, în vigoare.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info – date INS)

Atunci când vine vorba despre creșterea înregistrată în ultimii ani în datele INS, în ciuda defrișărilor masive semnalate în țară, reprezentanții institutului ne-au explicat că ei nu fac altceva decât să centralizeze datele obținute, pe bază de chestionar din partea ocoalelor silvice de stat și private, și să aplice metodologii bazate pe Codul Silvic.

„Noi ca Statistică preluăm datele de la minister, prin ocoale silvice care le centralizează an de an, privind suprafețele, cantitățile de lemn recoltate, activitatea economică și împăduririle în fond forestier. Noi nu facem decât să preluăm și să citim și să punem în aplicare Codul Silvic și metodologiile”, a mai spus Nuțescu.

„Tăierile acestea care sunt bine puse în vizor de către presă, se fac în fond forestier și pădurea totuși rămâne. Suprafața aceea nu este scoasă din fond. Rămâne, bineînțeles rărită, dar cu arbori tineri care cresc în continuare și care nu sunt de interes pentru tăietorii ilegali”, a mai continuat acesta.

Cu câte păduri se mândrește România după Inventarul Forestier Național

Dacă potrivit celor mai recente date ale INS suprafața acoperită cu păduri este de 6,36 milioane de hectare în România, conform rezultatelor preliminare ale Inventarului Forestier Național (IFN) țara noastră se poate mândri cu păduri ce acoperă o suprafață de 6,73 milioane de hectare, cu 371.663 de hectare mai mare.

Totodată, potrivit IFN, vegetația forestieră se extinde în România pe o suprafață de 7,58 milioane de hectare, în timp ce suprafața fondului forestier ajunge la INS doar la 6,51 milioane de hectare.

„Diferența mare, de aproape un milion de hectare, provine din alte terenuri, în afara fondului forestier, deci din agricultură”, ne-a mai declarat expertul din cadrul compartimentului statistic de silvicultură al INS. „Noi ne-am sesizat și trebuie să armonizăm acest inventar cu datele noastre”, a mai spus el.

FOTO: Publimedia/Shuttersock

Cei care au lucrat la realizarea inventarului explică faptul că diferența provine din metodologia utilizată. În cazul IFN, care reprezintă „principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor”, sunt luate în considerate, în plus, și suprafețele de pășune unde s-a extins pădurea, dar și arborii izolați, aliniamentele de-a lungul cursurilor de apă și arborii situați de-a lungul căilor de comunicație, care lipsesc din statisticile INS.

„Diferența este mică și provine din modul de culegere a datelor. Dânșii culeg date din statistica silvică furnizate de Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, de Ministerul Agriculturii, din mai multe surse. Eu culeg date uniform, unitar, la nivel de țară, cu echipele mele”, a declarat pentru gândul Gheorghe Marin, unul dintre cei care au lucrat la IFN.

Acesta susține, de asemenea, că acest mod de culegere a datelor este similar cu cel utilizat în state precum Germania și Austria și că până la finalul anului 2013 se vor afla și rezultatele finale ale IFN, elaborat acum pentru prima oară, după 1985, pe baza datelor obținute în perioada 2008-2012.